Manolescu, Florin

Florin Manolescu s-a nascut in Bucuresti, la 11 ianuarie 1943. Critic, istoric literar, prozator. Din 1968 pina in 1990 este asistent universitar, iar din 1990 conferentiar la Catedra de Literatura Romana a Facultatii de Litere din Bucuresti. Din 1995 este profesor la Seminarul de Romanistica al Universitatii Ruhr din Bochum, Germania. Recenzent si cronicar literar la Amfiteatru (1967-1968), Romania literara (1969), Arges (1969-1971), Luceafarul (1971, 1990-1993), Flacara (1976-1977) si Contemporanul (1982-1983). Autor al volumelor Poezia criticilor (Eminescu, 1971, Premiul Uniunii Scriitorilor), Literatura S.F. (Univers, 1980), Caragiale si Caragiale. Jocuri cu mai multe strategii (Cartea Romaneasca, 1983 ; editia a II-a, Humanitas, 2002), Litere in tranzitie (Cartea Romaneasca, 1998), Misterul camerei inchise. Noua povestiri incredibile (Humanitas, 2002), Enciclopedia exilului literar romanesc. 1945-1989 (Compania, 2003, Premiul Institutului Cultural Roman). Autor al antologiei de proza scurta The Phantom Church and Other Stories from Romania (University of Pittsburg Press, Pittsburg, 1996). Traducator al volumului Oglinzi paralele. Studii de imagologie romano-germana, de Klaus Heitmann (Editura Fundatiei Culturale Romane, 1996).