Mihai Zamfir, profesor la Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti, preda stilistica, istorie literara si literatura comparata. Debut in critica in 1962, la 21 de ani. Bursa doctorala in Franta, sub indrumarea lui Pierre Guiraud, Universitatea din Nice (1966-1967). Profesor la Universitatea din Lisabona (1972-1975). Dupa Revolutie, a fost Subsecretar de Stat la Ministerul Educatiei si Cercetarii (1990-1993) si apoi Ambasador al Romaniei la Lisabona (1997-2001). Din 2007 este Ambasadorul Romaniei in Brazilia. Autor a numeroase sinteze, dintre care mentionam: Proza poetica romaneasca in secolul XIX (1971), Imaginea ascunsa. Structura narativa a romanului proustian (1966), Poemul romanesc in proza (1981), Formele liricii portugheze (1985), Cealalta fata a prozei (1988), Din secolul romantic (1989), Discursul anilor ’90 (1997). Mihai Zamfir este si romancier: Poveste de iarna (1987), Acasa (1992), Educatie tirzie (2 vol., 1998-1999), Fetita (2003), Se innopteaza. Se lasa ceata (2006).