|
|
 |
|
|
| Cristina BALINTE, 6 noiembrie 2008, in Cultura |
 Alaturi de scanarile generationiste, de aflux de stari si de senzatii, exista in romanul lui Silviu Gherman un umor foarte eficient inregimentat. […] a facut ce a facut autorul cu personajele, incit prestatia generala a iesit de foarte bine. Iata, in sfirsit, avem si roman de generatie. |
|
| Paul CERNAT, 5 august 2008, in Bucurestiul Cultural |
| Inteligent si onest, bine scris si captivant, Cele mai frumoase creiere este exercitiul unui prozator adevarat, cu disponibilitati multiple. Daca se va aduna, Silviu Gherman ar putea deveni mai mult una dintre promisiunile frumoase ale «noii literaturi». |
|
| Silviu GHERMAN in interviu cu Adrian SCHIOP, 24 iulie 2008, in Romania libera |
| In adolescenta, Paltinisul a lucrat pervers asupra mea si m-a facut escapist. Nu aveam prieteni, asa ca tineam un jurnal, scriam nuvele si ma rugam cit de des putem. Alin, personajul meu, se bazeaza in totalitate pe ideile de puritate si asceza avute atunci. In acelasi timp, m-a deranjat foarte mult acel rococo stilistic preferat de publicul contemporan. Lumea iubeste cartile bibilite, cu fraze lungi si complicate. Oamenii cred ca, daca esti lung si complicat, esti destept. Ai pretiozitati si cuvinte rare? Ai o nostalgie dulce pentru epoca interbelica? Ai un duhovnic? Vorbesti cu respect despre Dumnezeu? Mintea ta se scalda in cultura? Esti un intelectual roman de succes. Nu conteaza ca nu prea ai ce spune. Cam asa e Alin, personajul meu, numai ca la el toate lucrurile astea sint atit de exacerbate incit, intr-un final, colapseaza. Alin e un produs tipic al anilor ’90. |
|
| Bogdan ROMANIUC, 13-19 septembrie 200, in Suplimentul de cultura |
| Cele mai frumoase creiere este o critica acida la adresa culturii moderne, dar ii vizeaza si pe nostalgicii perioadei interbelice. |
|
| Silviu GHERMAN in interviu cu Bogdan ROMANIUC, 13-19 septembrie 200, in Suplimentul de cultura |
| Eu sint Alin. Chiar ma cheama Alin. E numele meu secret, pe care l-am ascuns ca o buba toata viata. Alin e un tinar intelectual roman de sorginte intirziat-nouazecista. La inceputul cartii el nu e mistic, ci doar dezgustat de scirnava lume balcanica. Alin e o minte sfredelitoare, asa ca nu-i trebuie mult pina sa ajunga la miezul tuturor lucrurilor: Hristos. Insa nu e suficient sa-l gasesti pe Dumnezeu si sa emiti cugetari pioase. Trebuie sa tii cu dintii de el, sa i-l arati fratelui tau si, la nevoie, sa i-l bagi pe git. Alin sint eu in adolescenta. |
|
| Pagina anterioara | | 1 | | Pagina urmatoare |
|
|
|
