|
|
 |
|
|
| Ovidiu PECICAN, iulie 2008, in Apostrof |
 Proza lui are, la nivelul frazei, o acuratete si o limpezime pe care destui insi trecuti de-acum de inceputurile lor literare ar putea-o invidia. Exista si suficiente fapte care sa asigure naratiunii o osatura epica indestulatoare. Dar meritul care mentine atentia in cazul lui Adrian Petrescu este ca, in acest roman, cel putin, scrie o proza romaneasca ce nu se mai infunda in peisajul traditional al scriitorilor nostrii: pe drumuri de tara sau prin mahalale si toposuri pitoresti autohtone. |
|
| Claudiu TURCUS, decembrie 2007, in Vatra |
| Daca in timpul lecturii abia intrezaream ratiunea acestui debut, acum mi-e foarte clar ca Adrian Petrescu a scris un roman-oferta. Si-a intins pe taraba cam toate produsele pe care le stie confectiona, le-a pus preturi si isi asteapta clientii. Nu a intrat pe un segment de piata virgin, dar nici nu gasesti la orice colt de strada ce ti-ar putea el vinde. Cum s-a vazut, unele produse sint prea scumpe sau de calitate indoielnica, astfel ca a ajuns sa le suporte costul din propriul buzunar. Dar daca se va concentra in directia unei proze realist-magice cu miza sociala (unica «zona» in care distribuie fluent vocile narative) si va renunta la inutile si complicate estetizari narative, sint sigur ca a doua carte ii va aduce un capital sporit… de imagine. |
|
| Pagina anterioara | | 1 | | Pagina urmatoare |
|
|
|
