|
|
 |
|
|
| Horia GARBEA, 6 aprilie 2009, in Saptamana financiara |
 Derularea actiunii este cinematografica, amintind de scenariile de film ale autorului, dar si de opere anterioare. Secvente scurte si aparent nesemnificative in sine, multe de numai 3-4 pagini, altele chiar de doua pagini, cu dialogul clar decupat, cu personaje diferite de la un cadru la altul se alatura intr-un mozaic care, privit de sus, da coerenta intregului.[…] Numeroasele fire epice si destine de personaje se verticalizeaza si isi gasesc rezolvarea simbolica intr-un final apocaliptic si grotesc. Romanul lui D.R. Popescu este unul exceptional. |
|
| Dan CRISTEA, 20 mai 2009, in Luceafarul de dimineata |
| Viata care invinge, intr-un mod chiar batjocoritor de simplu si nesofisticat, este imaginea care ramine din acest roman al confruntarii dintre existenta si moarte, roman simbolic, pe alocuri detectivistic, pe alocuri satiric si parodic, hranindu-se din tot ce misca din punctul de vedere al informatiei, naratiunea browniana, speculind si mizind pe aleatoriu, potrivit definitiei autorului sau. Un roman, in plus, care poarta indubitabil semnatura de neconfundat a lui Dumitru Radu Popescu. |
|
| Pagina anterioara | | 1 | | Pagina urmatoare |
|
|
|
