|
|
 |
|
|
| Razvan Mihai NASTASE, nr. 30, in Noua literatura |
 Georgiana Sirbu face in Istoriile periferiei o cronica destul de cuprinzatoare a mahalalelor, reusind, dincolo de verdicte critice si de analize, sa scoata in fata o lume colorata, uimitoare, foarte vie.
Cartea este pe masura universului pe care il descrie: fascineaza si seduce. Se citeste cu usurinta si ofera mici delicii stilistice, fiind lipsita de stingacii suparatoare sau de interminabile referinte bibliografice. |
|
| Luminita CORNEANU, nr. 18, 2010, in Romania literara |
| Meritul principal al cartii este faptul de a fi bine scrisa. S-a afirmat deja, autoarea are talent literar si probabil ca la fel de bine ar fi scris ea insasi un roman al mahalalei. […] Cartea este interesanta asadar nu doar ca studiu literar, ci, in aceeasi masura, ca monografie a mahalalei, fie ea si livresca. |
|
| Gabriela GHEORGHISOR, ianuarie 2010, in Dilemateca |
| Prin Istoriile periferiei, Georgiana Sarbu isi revendica intiietatea in abordarea sistematica, monografica a unei romanesti de ordinal secundarului, insa cu potential pitoresc, atractiv, ca orice subiect din sfera ec(-)centricitatii. Motivatia scrierii acestei carti (la origine teza de doctorat) pare sa fie duala: pe de o parte, are o component de tip biographic, i.e. cunoasterea din interior a mahalalei (v. incipitul Introducerii, demn de un roman autenticist/ autofictional de azi), iar pe de alta parte, presupune o intentie polemic-recuperatoare («Spatiul mahalalei trebuie recuperate din spatele cojii pline de clisee prin care percepem mahalaua»), pentru o «mai degraba cinstire» a lumii marginale si marginalizate din spatiile limitrofe orasului. |
|
| Simona CHITAN, 12 ianuarie 2010, in Evenimentul zilei |
| Meritul autoarei este acela ca pastreaza in monografia ei parfumul mahalalei de altadata, trecind agale, in drumul catre centru, prin periferia sentimentala, in timp ce «trage cu ochiul» la Sultana si Domnica, fetele care-si dau dragostea pe bani, sau la Steluta Muta, Creaţa si Bica Schioapa, personaje care au dat culoare unor romane celebre. |
|
| Paul CERNAT, 1 decembrie 2009, in revista 22 |
| Pe linga ideea unei abordari deocamdata insolite si al carei potential de interes nu poate fi ignorat, unul dintre meritele acestui volum de debut (la origine - teza de doctorat în Litere, sub coordonarea lui Nicolae Manolescu) este lizibilitatea atractiva, provocatoare, frizind lejeritatea „literara”. Cu exceptia citorva didascalii care ar fi putut lejer sa fie lasate deoparte la publicare, cartea nu are nimic din academismul conventional, îmbicsit si constipat cu care tezele noastre doctorale îi chinuie chiar pe referenti, daramite pe cititorii nespecialisti. Vie si personala, eseistica si pe alocuri publicistica, alunecind zburdalnic, adesea, în proza descriptiva sau „caracterologica“, dar nu lipsita de judecati critice exacte si neconcesive, scrisa, oricum, cu nerv, lejeritate si vadita placere, Istoriile periferiei... este o carte aproape populara. Pe linga verva speculativa, care-o apropie de formula reporterilor de la Dilema veche, pe linga directetea fara fasoane si vioiciunea spumoasa, Georgiana Sirbu dovedeste imaginatie a decupajelor tipologice si fizionomice (capitolele si subcapitolele sint acrosante si pitoresti, picante chiar, începind de la titluri: Alteritatea agresiva. Tiganii, grecii, evreii, Alcoolismul: hedonism sau tara? Violenta, Mahalaua sentimentala. Bizarerii / practici erotice, Vestimentatia. „Fitosul” / Dandy-ul de mahala, Statutul femeii. Tipologii etc.). |
|
| Pagina anterioara | | 1 | | Pagina urmatoare |
|
|
|
