|
|
 |

|
|
Volum distins cu Premiul pentru Proza al Revistei Ateneu.
Depresivul domn Stratulat gaseste, in sfirsit, femeia providentiala: o psihoterapeuta, care tocmai descoperise sexul atent si e dispusa a-i ameliora afectiunea. O fi bun lucrul asta? Aceasta femeie fermecatoare il expune unui experiment care provoaca dependenta.Urmarile sint ravasitoare si imprevizibile.
„Romanele lui Mircea Daneliuc, bine-cunoscutul regizor de film, sint adevarate surprize. Originale, puternice, indraznete stilistic si atent construite, ele trebuie considerate printre marile revelatii ale prozei noastre postdecembriste.“ (Nicolae Manolescu)
„Inzestrati cu o neobisnuita verva a «zicerii», care are ceva din tonalitatea scrisnita, aproape onomatopeica a «rostirilor» celiniene, eroii prozatorului se autentifica in felul acesta prin voce, perspectiva naratiunii fiind una prin excelenta logocentrica, iar tipul de autenticitate pe care il vizeaza autorul nu este una «in scriitura», ci in discurs. Astfel incit faimoasei «dire scripturale» din teoretizarile textualistilor i se substituie «ecoul», care reprezinta ipostaza «vorbita» a «direi».” (Octavian Soviany)
|
|