|
|
 |
|
|
| Gabriel COSOVEANU, iunie 2009, in Scrisul romanesc |
 Subtila si fastuos informata carte a Simonei Sora, Regasirea intimitatii, propune o analiza a temei corpului in literatura, aplicata pe doua perioade fertile din istoria epicii autohtone. (...) Ca ghid comprehensiv in domeniul acesta fluid, simultan „popular” (prin reactivitatea imediata a oricui la „nuditati”) si de nisa (...), Simona Sora este, pentru moment, greu de inlocuit. Datorita ei avem, acum, o demonstratie din speta celui mai aplicat analitism asupra celei mai fugoase teme atemporale: impacarea vietii (actului intim) cu reflectia, a naturii cu bigota cultura. |
|
| Marius CHIVU, ianuarie 2009, in Dilemateca |
| Una dintre foarte putinele contributii cu adevarat importante in critica si teoria literara de la noi. |
|
| Adina DINITOIU, 30 aprilie – 6 mai 2, in Observator cultural |
| Este un eseu pasionant, de anvergura metodologica si irepresibila tentatie de exhaustivitate in zona conceptelor teoretice, un eseu in care mai vechea vocatie de critic literar a Simonei Sora (binecunoscuta din rubrica literara a carei titulara este, de atita vreme, in Dilema veche) se impleteste cu acribia, dezinvoltura si taisul stilistic al unui cercetator trecut prin teorie literara, filozofie, psihanaliza, studiul mentalitatilor, sociologie, antropologie, in urmarirea unei teme „marginale“ (o spune autoarea) la noi, eterogene si adesea evanescente: intimitatea in literatura. |
|
| Andreea RASUCEANU, 30 aprilie – 6 mai 2, in Observator cultural |
| Discursul Simonei Sora e un parcurs sinuos printre curente culturale, teorii literare si nonliterare, un seducator drum spiritual printre esaloanele gindirii universale reunind elemente de psihologie, psihanaliza, antropologie, sociologie, istorie literara, critica – toate in cadrul unui demers ambitios si bine strunit. Totusi, caracterul eteroclit al abordarii risca nu atit sa piarda cititorul, sedus iremediabil de mobilitatea gindirii si logica impecabila, cit sa se sustraga si sa apartina in acelasi timp mai multor genuri – Regasirea intimitatii e o carte de istorie literara, dar si una de critica, suficient de documentata si de „serioasa“ cit sa treaca drept una de teorie literara. Dovedind lecturi temeinice trecute prin alchimia propriului sistem, cu un stil sobru, pe alocuri scrisnit, discursul Simonei Sora nu e unul al ostilitatii, resentimentar-belicos, ci unul degajat-critic, dotat cu aceeasi franchete specifica cronicilor literare ale autoarei. Tentativa ei de teoretizare aplicata a unui concept, de transformare a sa in principiu coordonator al unor momente literare este, fara indoiala, una reusita si cu totul inedita in peisajul criticii si istoriei literare romanesti actuale. |
|
| Simona SORA in interviu cu Ioana BOGDAN, 27 mai 2009, in Adevarul Literar&Artistic |
| Nu m-am gindit sa scriu un volum de critica literara si nici prin cap nu mi-a trecut – pina cind lucrurile au deveni inevitabile – sa scriu un eseu despre intimitate. La inceputul anilor 2000, am simtit nevoia sa reiau, ca sa inteleg mai bine, felul in care corpul, corporalitatea au fost, de-a lungul timpului, transformate, folosite, sublimate (sau livrate) in literatura.[…] Am numit cartea Regasirea intimitatii dupa ce am ajuns la concluzia – evidenta, sper – ca exista, in anumite carti, o forma tare de intimitate (personala, dar si intelectuala sau spirituala) care restructureaza radical diferitele efecte de autenticitate esentiale in literatura. Altfel zis: cutare personaj este autentic pentru ca interioritatea-intimitatea lui e intr-un anumit fel construita; cutare situatie sustine increderea cititorului in lumea fictionala (fara de care acesta da cu cartea de pereti) pentru ca, la nivel intim, situatia pare autentica. Sint intrebari obligatorii pentru orice cititor de meserie. |
|
| Adriana STAN, 26 martie 2009, in Cultura |
| Debutul sau din 2008 o plaseaza, fara nici o indoiala, pe un culoar de front-runner. Prin fluenta speculativa si linie discursiva eleganta, cu un studiu ambitios, dar si delectabil pentru ne-tehnicieni, Simona Sora reconstituie o harta spectaculoasa a istoriei literare, moderata de tais critic si asezonata cu piste fertile de teorie. |
|
| Cosmin CIOTLOS, 19 decembrie 2008, in Romania literara |
| Simona Sora chestioneaza, cu toata seriozitatea analitica de care da dovada si in cronici, canonul literar romanesc. O face nonsalant, detasindu-se de multiplele parti pris-uri care pindesc, in fiecare moment, o astfel de incercare. |
|
| Alexandru BUDAC, 19 decembrie 2008, in Orizont |
| Documentata, fara sa uzeze in exces de jargon, ingrijit scrisa, dar si impecabil organizata, personala si , in acelasi timp, corespunzatoare oricaror exigente academice, Regasirea intimitatii developeaza ingenios relatiile dintre imaginatia creatorilor de literatura si asteptarile cititorilor de fictiune si scoate in evidenta importanta interferentelor dintre mintea care asterne cuvinte pe hirtie si mintea cufundata in lectura lor. |
|
| Paul CERNAT, 18 decembrie 2008 – , in Observator cultural |
| Regasirea intimitatii pare a fi cel mai bun debut in critica al anului. Un „eseu“ substantial si complex, marcat personal, ambitios si bine scris, incitant atit in punctele sale forte, cit si in cele vulnerabile. |
|
| Codrin Liviu CUTITARU, 17-23 ianuarie 2009, in Suplimentul de cultura |
| Volumul Simonei Sora da forma si culoare unui din ce in ce mai vizibil trup al criticii (noi) romanesti. Fie ca-l privesti de aproape, fie ca-l vezi de la distanta, nu ai cum sa-i ratezi liniile placute, care incep sa aminteasca – tot mai mult – de armoniile vechilor sculpturi clasice. |
|
| Pagina anterioara | | 1 | | Pagina urmatoare |
|
|
|
