|
|
 |
|
|
| Marius MIHET, ianuarie 2012, in Familia, nr. 1 |
 Excelent este volumul lui Mihai Zamfir, Scurta istorie. Panorama alternativa a literaturii romane. Vol. I (Cartea Romaneasca), o panorama stilistica a literaturii romane scrisa impecabil de un profesionist al literaturii. |
|
| Nicolae COANDE, 7 octombrie 2011, in Gazeta de Sud, nr. 5310 |
Pe urmele unor mai vechi preocupari, Mihai Zamfir a publicat recent o prima parte a unei panorame alternative a literaturii romane, dedicate inceputurilor literaturii moderne in tara noastra. Romantismul „pogorit la Dunare” este tinta acestui prim volum, dar si primul modernism romanesc, in care autorul fixeaza tipologia figurilor literare de prima marime care dau contur literaturii noastre. (…)
Mihai Zamfir ne anunta ca lucrarea sa este o istorie stilistica a literaturii romane, bazata pe ceea ce da marca si valoarea ultima a unui scriitor: stilul. Adica omul insusi. In acest sens, monografiile primilor nostri scriitori in adevaratul sens al cuvintului reprezinta o desfatare intelectuala de prima mina, concepute cum sint fara acea graseiere academizanta care insoteste de obicei lucrari de un atare profil. (…) Monografiile sint splendid scrise, cu arta si precizie, atent evaluate in curgerea timpului de un cunoscator de prim ordin al literaturii romane si europene. |
|
| Stelian TURLEA, 30 septembrie 2011, in Ziarul de duminica, nr. 39 |
| Mihai Zamfir arunca o lumina cu totul noua asupra literaturii romane. Scurta (sa) istorie este o istorie sintetica si mai degraba nonconformista a literaturii romane. Pentru a reusi in cercetarea sa, Mihai Zamfir lasa deoparte criteriile care i-au ghidat pe predecesori in analizarea scriitorimii si se opreste asupra unuia singur – valoarea estetica a textului. Pornind de la acest criteriu esential, cartea este „o istorie stilistica a literaturii romane”. „Asta inseamna un lucru clar: m-am bazat pe faptul ca doar stilul determina valoarea ultima a unui scriitor si ca doar originalitatea stilistica ii asigura acestuia perenitatea. Iar stilul unui autor poate fi redus in cele din urma la o formula lingvistica.” |
|
| Gabiel COSOVEANU, 30 septembrie 2011, in Romania literara, nr. 39 |
Fin cunoscator al poeticilor literaturii autohtone, mai ales din perspectiva de comparatist, el insusi fictionar, asadar un insider, in sensul calinescian, Mihai Zamfir ne ofera acum o sinteza in care informatia manoasa conlucreaza cu portretistica absolut memorabila. (…) In raport cu alti compactatori ai fenomenelor noastre literare, Mihai Zamfir mizeaza pe ceea ce ne mai spun astazi diversi autori din unghiul stilistic. A rezultat o istorie asumat stilistica, expusa ca o „vasta fictiune”, drept care cititorului i se ureaza, direct, lectura placuta.
Scurta istorie propusa de Mihai Zamfir imi pare o mare istorie, una la care e imposibil sa nu te raportezi frecvent. |
|
| C. ROGOZANU, 29 octombrie 2011, in Suplimentul de cultura, nr. 330 |
In Cealalta fata..., Mihai Zamfir propunea lectura unor clasici sau a unor „minori” in cheie noua, dupa matrice imprevizibile. In Scurta istorie... calitatea suprema este didactica. Zamfir prezinta fara floricele inutile o perioada privita de obicei ca un puzzle de grupuri (pasoptisti, junimisti, simbolisti) care se predau la gramada la scoala. Ambitia secreta a criticului ramine identificarea unei scheme (sau mai curind amprente) stilistice esentiale in diverse curente sau in opera unor autori. Este fidel fotografiei estetice perfecte, desi ar avea armele teoretice sau istorice de a aborda mult mai ambitios complicatele personaje ale secolului al XVIII-lea.
Cartea de istorie literara a lui Mihai Zamfir are un merit important: este o suita de texte scrise cristalin, cu zone foarte utile didactic (…) si cu momente de punere la punct binevenite (…) Cind un tip cu eruditia lui Zamfir scrie simplu trebuie profitat. |
|
| Ioan STANOMIR, 29 noiembrie 2011, in Revista 22 |
Optiunea lui Mihai Zamfir de a scrie, astazi, o panorama a literaturii romane este consecinta naturala a unui parcurs a carui vocatie a fost reprezentata, critic, de asumarea revizuirilor. De la Cealalta fata a prozei pina la Din secolul romantic, metoda lui Mihai Zamfir se desena, gradual, ca o sinteza supla de analiza retorica si incadrare in context cultural a faptului literar. Alternativa isi avea, in liniile ei generale, paradigma de interpretare configurata. Sinteza urma sa apara, ca un dat organic al unei cariere prodigioase.
[...] Ceea ce ii confera istoriei sale literare armatura cvasifictionala este arta acelor formulari memorabile, formulari a caror misiune este de a stabili o punte de comunicare intre trecut si cei de astazi. Suita de tablouri imaginata de Mihai Zamfir este la fel de stralucitoare si incarcata de contraste ca si o galerie de arta moderna. Sint aici treceri, remarcabile, de la pitorescul detaliului inceputului de literatura (un exotism ce evoca tusele Orientului fabulos) la evanescenta impresionismului. Intre aceste registre, segmentul median al unui romantism in care se regaseste amestecul unic de apostolat si melancolie. |
|
| Antonio PATRAS, 18 noiembrie 2011, in Observator cultural, nr. 501 |
| Panorama alternativa a literaturii romane alcatuita de Mihai Zamfir surprinde, asadar, o „scurta istorie” care debuteaza sub semnul pasiunii erotice in statu nascendi, al ohtatului jalnic, si se incheie cu o sinucidere, in acorduri de melodrama. Taman ca un roman clasic, traditional, ce ne invita sa patrundem, alaturi de autor, in intimitatea secolului al XIX-lea. O intimitate, cred ca s-a inteles, „stilistica”, menita a dezvalui misterul impenetrabil al sufletului omenesc si, nu mai putin, al valorilor estetice cu adevarat perene. |
|
| Pagina anterioara | | 1 | | Pagina urmatoare |
|
|
|
