|
|
 |
|
|
| Horia GARBEA, 26 februarie 2009, in Jurnalul National |
 Supunerea (2006) intra in rindul celor mai valoroase volume de gen, punind in umbra realizari anterioare deloc neglijabile. La primul nivel accesibil si fluent, destinul personajelor centrale este plauzibil, desi neobisnuit, si prezinta interes pentru cititor. Actiunea se desfasoara lent si egal, zguduirile, cind apar, sint si mai puternic marcate.
Alte puncte tari: reconstituirea atenta, minutiosa, a perioadei istorice, nu scurta, nici simplu de infatisat (1945-1990), cu grija pentru detaliul inedit ce devine spectaculos nu prin imaginatie, ci prin simpla sa revelare si prezenta unui plan fantastic perfect intrepatruns realitatii. Ca reconstituire istorică din perspectiva unor personaje umile, Supunerea ar fi fost oricum un roman de forta. Sensul sau mai inalt atrage si da ocazia unei confruntari cu o problema mai grea decit conditia celor cazuti si macinati fara vina intre valturile istoriei. |
|
| Pagina anterioara | | 1 | | Pagina urmatoare |
|
|
|
