|
|
 |
|
|
„In pestera de la Altamira numai imaginile vorbesc. Dar, oricit le-am privi si le-am cerceta, nu vom putea afla niciodata daca primii oameni care le-au pictat isi vorbeau, cum sunau cuvintele lor si, mai ales, in ce fel a aparut insasi esenta omului, adica limbajul.
Acolo unde stiinta s-a dat de multa vreme batuta, in locul istoriei inca nenascute, numai literatura, adica tocmai arta limbajului, mai poate imagina un raspuns. Povestea inventarii limbajului nu poate fi decit inventata. Obisnuit cu survolarea de la mare distanta a epocilor si cu temeritatea ipotezelor absolute, Sebastian A. Corn povesteste istoria aparitiei limbajului omenesc creind o fictiune cu multe mistere: de ce tocmai un mut ii invata pe oameni sa vorbeasca? De ce acest mut care raspindeste darul vorbirii este tocmai un Ucigas trimis de un Vindecator? Ce relatie abisala, de negindit, exista intre cuvinte, tamaduire si moarte?
Vindecatorul este un fantasy metafizic ce impune definitiv un autor ajuns la deplina maturitate artistica.
In ciuda citorva tentative de evadare, imaginea scriitorului Sebastian A. Corn a ramas, pina de curind, cea a unui remarcabil autor S.F. – un original post-cyberpunk, cu deschidere catre experimentul mitologic si metafictional. Insa prin acest roman cu titlu samanic el face pasul decisiv catre mainstream. Intorcind pe dos formula SF-istica, fantezia experimentala a lui Corn pune in miscare povestea captivanta a unui erou preistoric, scrisa la persoana intii pentru viitor. Aventurile si cautarile epopeice ale unei lumi inca salbatice se imbina subtil cu aventura nasterii si dezvoltarii limbajului-care-modifica-lumea. Mai precis, cu trecerea acestuia din planul gindirii magice in cel dezvrajit al scrierii. Scris cu o simplitate adecvata subiectului si cu subtexte de virtuoz, romanul este spectaculos, o adevarata revelatie. O poveste cum ati fi vrut de mult sa cititi si un virtual titlu de virf in proza acestui an.” (Paul Cernat)
|
|
