Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Pe bun merit reluate, poemele lui Sergiu Vaida sunt ale unui poet literal hăituit de propriile viziuni şi obsesii, trăite (la modul concret cotidian) cu o intensitate de spasm. Hăituiala asta l-a şi împins spre un fel de febră creativă boemă, ca pe mai vechii poeti blestemaţi să sfârșească în plină mistică a poemului. Sergiu a fost, nu-ncape vorbă, un neliniştit paroxist şi un revoltat cu explozii surprinzătoare. Poetica lui e una a vedeniilor şi pe bună dreptate zice că face "din fiecare lucru privit o vedenie ". Chiar așa și face, desfăşurând baroc o flamboaianță himerică întreținută – cum bine zice Alexandru Seres în prefață de o "imaginație delirantă" pusă în ritm de epos. Peisajele convulsive pe care le relatează alunecă de la expresionism la suprarealism și înapoi tocmai datorită virajelor epice pe care le face spiritul său fantasmatic şi spasmodic. O imaginație instantaneu materializantă transpusă în scenarii himerice (oarecum după metoda lui Ion Mureşan, care cred că i-a funcționat ca model) face din obsesii şi din avalanşa de angoase un peisaj himerico-existențial de o evidentă forță vizionară. Cum poemele îl consumau la modul de-a dreptul fizic, e foarte posibil ca Sergiu să nu fi putut trece de marginile unui singur volum - dar unul voltaic.
AL. CISTELECAN
Asemeni unui Virgil Mazilescu, dar de un barochism coşmaresc mai accentuat, Sergiu Vaida îşi traduce mobilitatea onirică printr-o poetică a charismei articulată pe tonurile incantatorii ale celui aflat în transă. Într-o lumină aurie propune o aşezare în oglindă a zarvei mundane cu diverse hierofanii revelate - o transmisie de pe pragul dintre lumi. Vaida este, probabil, cel mai fascinant poet român cu vervă şamanică din ultima jumătate de secol.
Mihók Tamás
SERGIU VAIDA (1957–1997), poet și gazetar.
Debut publicistic în 1983, în „Luceafărul“, premiat de revistă la Festivalul Național de Poezie „Nicolae Labiș“. O vreme, membru al Cenaclului „Iosif Vulcan“, al cărui cronicar devine. Lucrează la „Gazeta de Vest“ și colaborează la „Jurnal bihorean“. Între 1984 și 1990 colaborează aproape anual, cu câte un grupaj poetic, la revista „Familia“. Se stinge din viață timpuriu, la numai 40 de ani, în urma unei comoții cerebrale. În amintirea sa, în 2023 ia naștere la Oradea clubul de lectură mensual „Pragul Vaida“.
Din numeroasele proiecte editoriale ale poetului bistrițean, niciunul nu a avut șansa să vadă lumina tiparului antum. Volumul de față adună între copertele sale toată opera poetică a lui Sergiu Vaida ce a putut fi recuperată, pe baza manuscriselor regăsite, de fiul acestuia, Matei.
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Introdu adresa ta de email pentru a afla când este disponibil produsul:
